Implanturile dentare – Când sunt indicate și ce presupune intervenția de inserare a acestora

În urma pierderii unui dinte, în mod ideal acesta trebuie înlocuit cât mai devreme pentru a preveni atât apariția migrărilor dinților vecini sau modificarea planului de ocluzie prin deplasarea dinților antagoniști, cât și a altor complicații generale sau locale determinate de pierderea unităților masticatorii.

În trecut, singurele variante disponibile erau proteza mobilă (Kemeny) sau puntea dentară. Ambele variante presupuneau unele compromisuri, atât estetice, cât și funcționale. În vederea realizării unei punți dentare este necesară șlefuirea a minimum doi dinți vecini, iar de multe ori acest lucru presupunea și devitalizarea acestora. Odată cu apariția implanturilor dentare, aceste neajunsuri au fost eliminate.

Implanturile dentare sunt dispozitive medicale în formă de șurub, care se fixează în os cu scopul de a înlocui rădăcina dintelui lipsă. Implanturile sunt de mai multe tipuri, atât din punctul de vedere al materialului din care sunt confecționate, cât și din punct de vedere al dimensiunilor acestora. Implanturile sunt confecționate astfel încât sunt de mai multe mărimi și grosimi în funcție de disponibilul osos al fiecărui caz clinic.

Intervenția de inserare a implanturilor dentare se realizează, de obicei, sub anestezie locală, durerea postoperatorie fiind mult mai redusă decât după intervenția de extracție a unui dinte. După inserarea implanturilor trebuie așteptată o perioadă de 3 luni la mandibular și 6 luni la maxilar până la protezarea acestora. Acest timp este necesar osteointegrării.

După perioada de osteointegrare se realizează o radiografie de control, verificându-se astfel situația fiecărui implant în parte. În vederea protezării implanturilor, acestea sunt descoperite cu o freză specială, deasupra lor montându-se un bont special cu rolul de a conforma gingia sub forma dorită.

După o perioadă de vindecare și conformare gingivală de aproximativ una-două săptămâni, pacientul se prezintă la clinică în vederea amprentării. Pentru amprentare se folosesc dispozitive speciale denumite bonturi de transfer. Aceste bonturi au rolul de a transmite situația clinică prezentă la pacient către laboratorul de tehnică dentară.

În cadrul acestui laborator se confecționează dinții în așa fel încât să se potrivească perfect situației prezente la pacienții noștrii. De la prima amprentă până la definitivarea lucrării protetice este necesar un minim de 3 ședințe, în cursul cărora se vor efectua diferite probe în vederea realizării unei lucrări perfecte.

La ora actuală, tratamentul edentației se realizează în mod obișnuit prin implanturi dentare. Inserarea acestor dispozitive reprezintă o manoperă curentă stomatologică care nu presupune în mod normal niciun risc din partea pacienților.

Ți-a fost de ajutor articolul? Distribuie-l pe rețelele de socializare