Programari:
0721.021.855
0733.045.855
Str. Racari Nr. 5, Bucuresti
Nihil sine Deo!
alege fotografia
alege fisierul
captcha

Este posibilă reabilitarea danturii?

Implant dentar
Dental Hospital Romania

Surt istoric – (Dr. Misu Diga)

Ideea de a inlocui dintii pierduti printr-un implant dentar datează de foarte mult timp. Astfel, tehnica, forma și materialele utilizate în implantologia modernă au la baza principii asemanatoare cu cele enuntate si folosite inca din antichitate. În mod surprinzător, s-a dovedit că strămoșii noștri, din perioada vechilor egipteni, chinezi și chiar și mayași, au testat tehnica implantului dentar, utilizând o varietate de materiale și punând bazele tehnicii folosite astăzi.

Din punct de vedere istoric evolutia implantologiei poate fi impartita in 6 perioade distincte:

  • Etapa antica (de la inceputuri pana in anul 1000) – se foloseau dinti proveniti de la animale sau sculptati in fildes;
  • Perioada medievala (1001-1799) – transplante din os de bou, metale sau dinti umani;
  • Perioada cuprinsa intre anii 1800-1910 – Magillio insera un implant din aur intr-o alveola, imediat postextractional. Znamenski descrie implantarea unor dinti din portelan, aur, gutaperca si cauciuc, iar Bonwell realiza implanturi de tuburi de aur sau iridium ca suport pentru viitoarele coroane;
  • Perioada premoderna (1911-1930) – Adams patenteaza un implant endoosos cilindric in forma de surub avand un manson gingival neted;
  • Perioada moderna (1931-1977) – Venable perfectioneaza aliajul Crom-Cobalt-Molibden, cunoscut azi sub numele de Vitalium si face posibila aparitia unui nou tip de implant;
  • Implantologia orala contemporana (1978-prezent)

Primele vestigii arheologice descoperite dateaza de acum 4000 de ani in China, respectiv 2000 de ani in Egipt. Acestea infatiseaza primele încercări de înlocuire a dinților pierduți prin diferite tehnici si materiale.  Materialele folosite variau de la bucăți de rădăcină de bambus la metale prețioase si sculptate pentru a lua forma dinților naturali. Au fost descrise si multiple cazuri de transplanturi dentare. De asemenea, au fost identificate până și rămășițe de implanturi dentare realizate din fildeș sau scoică, așa cum este cazul femeii mayașe (datând din anul 600 î.e.n.), descoperite în Honduras în 1931, a cărei mandibulă avea trei incisivi înlocuiți cu bucăți de scoică, sculptate în formă de dinți.

Desi aceste implanturi primitive erau concepute pentru a servi doar unor scopuri estetice, gratie unei cresteri osoase in jurul acestora, au dobandit si valente functionale.

In secolul al 18-lea au fost relatate numeroase cazuri in care se practica extracția dentară de la tinerii săraci pentru ca, respectivii dinți naturali să fie, apoi, implantați celor de viță nobilă. Această metodă a fost îndelung criticată si abandonata din cauza insuccesului general și a bolilor care puteau fi transmise pe aceasta cale.

Ulterior implanturile dentare au evoluat spre metale prețioase, ca aurul și platina, fără prea mare succes. De-a lungul timpului au fost testate si numeroase materiale ca: aluminiu, argint, cupru, magneziu, nichel. Principalul dezavantaj al acestor metale  se datora, in principal, coroziunii sub influenta actiunii electrostatice si a schimburilor ionice prin intermediul salivei. Din aceasta cauza, au fost abandonate.

În anul 1906, a fost introdus implantul din aliaj iridiu-platină sub formă de os, ce ar putea fi considerat prototipul implanturilor dentare de astăzi. Ulterior, în anii 30 ai secolului trecut, s-au dezvoltat aliaje precum cobalt-crom-molibden, cunoscut sub denumirea de Vitallium, care au orientat implantologia spre o nouă direcție.

În 1965, Brånemark a reușit inserarea primului implant din titaniu la un pacient voluntar, după ani de cercetări și teste asupra animalelor. Tot el a fost si cel care a denumit si patentat procesul de aderență titaniu-osos „osteointegrare”.

Din anii 70, au fost dezvoltate o serie de materiale din care au început să fie realizate implanturile dentare, de la carbon la porțelan, sticle bioactive și oxid de aluminiu. De asemenea, tot în această perioadă au început să fie testate și multiple variante de forme pentru acestea.

Astăzi, implanturile dentare vin sub formă de șuruburi cu laturi paralele, respectiv conice, montate imediat dupa extracția dentară sau ulterior, după vindecarea osoasă. In ceea ce priveste materialele din care sunt confectionate implanturile, în prezent, cel mai des folosit material rămâne titanul datorita multiplelor sale avantaje: biocompatibilitate, conductibilitate termica redusa, densitate scazuta, rezistenta la coroziune si pret de cost de 4 ori mai scazut decat al aurului. Cu toate acestea, s-au intreprins numerioase studii si cercetari experimentale care sugereaza ca zirconiul ar putea reprezenta „viitorul” în domeniul implantologiei.

In concluzie, se poate afirma cu certitudine, faptul ca, la ora actuala, implantologia orala se inscrie cu succes in arsenalul modern al stomatologiei, astfel incat medicina dentara de azi nu poate functiona corespunzator fara aceasta frumoasa specializare.

Implanturile dentare – cand sunt indicate si ce presupune interventia de inserare a acestora – (Dr. Mihai Paunica)

In urma pierderii unui dinte, in mod ideal acesta trebuie inlocuit cat mai devreme pentru a preveni atat aparitia migrarilor dintilor vecini sau modificarea planului de ocluzie prin deplasarea dintilor antagonisti, cat si a altor complicatii generale sau locale determinate de pierderea unitatilor masticatorii.

In trecut, singurele variante disponibile erau proteza mobila (Kemeny) sau puntea dentara. Ambele variante presupuneau unele compromisuri, atat estetice, cat si functionale. In vederea realizarii unei punti dentare este necesara slefuirea a minim 2 dinti vecini, iar de multe ori acest lucru presupunea si devitalizarea acestora. Odata cu aparitia implanturilor dentare, aceste neajunsuri au fost eliminate.

Implanturile sunt dispozitive medicale in forma de surub care se fixeaza in os cu scopul de a inlocui radacina dintelui lipsa.

Implanturile sunt de mai multe tipuri, atat din punctual de vedere al materialului din care sunt confectionate, cat si din punct de vedere al dimensiunilor acestora. Implanturile sunt confectionate astfel incat sunt de mai multe marimi si grosimi in functie de disponibilul osos al fiecarui caz clinic.

Interventia de inserare a implanturior dentare se realizeaza de obicei sub anestezie locala, durerea postoperatorie fiind mult mai redusa decat dupa interventia de extractie a unui dinte. Dupa inserarea implanturilor trebuie asteptata o perioada de 3 luni la mandibular si 6 luni la maxilar pana la protezarea acestora. Acest timp este necesat osteointegrarii. Dupa perioada de osteointegrare se realizeaza o radiografie de control, verificandu-se astfel situatia fiecarui implant in parte.

In vederea protezarii implanturilor, acestea sunt descoperite cu o freza speciala, deasupra lor montandu-se un bont special cu rolul de a conforma gingia sub forma dorita. Dupa o perioada de vindecare si conformare gingivala de aproximativ una- doua saptamani, pacientul se prezinta la clinica in vederea amprentarii. Pentru amprentare se folosesc dispozitive speciale denumite bonturi de transfer. Aceste bonturi au rolul de a transmite situatia clinica prezenta la pacient catre laboratorul de tehnica dentara.

Laboratorul de tehnica dentara confectionaza dintii in asa fel incat sa se potriveasca perfect situatiei prezente la pacientii nostrii. De la prima amprenta pana la definitivarea lucrarii protetice este necesar un minim de 3 sedinte, sedinte in cursul carora se vor efectua diferite probe in vederea realizarii unei lucrari perfecte.

La ora actuala, tratamentul edentatiei se realizeaza in mod obisnuit prin implanturi dentare. Inserarea acestor dispozitive reprezinta o manopera curenta stomatologica care nu presupune in mod normal niciun risc din partea pacientilor.

Bibliografie

  1. Carl E. Misch, Contemporary Implant Dentistry, Ed. III, Editura Mosby, 2008
  2. 2. Asbell Milton B. Dentistry. a historical perspective: being a historical account of the history of dentistry from ancient tmes.with emphasis upon the United States from the colonial to the present period. Bryn Mawr PaDorrance & Co. 1988: 1–256.
  3. 3. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4040928/

Lasa un mesaj

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

programare
online
programare
Ți-ai pierdut unul dintre dinți? Vino la clinica Livia Dent să înlocuim rădăcina pierdută cu un implant dentar. Zâmbiți frumos!Servicii stomatologice2250